Studii Si Materiale Istorie Medie 07 ()

Caracă cara cauză slim herbal asli

Ast-fel au sustinut, pe temeiul iivoarelor istorice ca Iordanes si prin studierea limbii romine, slavistii P. Safaiik si Kopitar la inc. Numai ast-fel an putut zice si an zis, Inca, Romanii insisi, ca sla- vistul B. Hasdeu, istoric si filolog, sau ca istoricul A. Xe- nopol care cel dintii, in a doua jumatate a veacului al XIX 1 t a scris o Istorie completa a Romanilor. Nekoliko nap - rnena o politickoj zajednici izmedju Rumuna i Srba u najstarijim vremenima», adica «Sirbia si Rominia.

20 lb povesti de succes în greutate

Citeva observAri clesprk, comunitatea politica dintre Romani si Sirbi in cele mai vechi timpuri. Pentru ca e in interesul adevaratei Stiinte moderne, ca ea sä vada de ce sa se pazeasca, cred necesar sa arat intai origi- nea schimbarii vechii pareri la lorga ; in urma, numai, ii voi ana- liza argumentele.

Impins de anumite imbol- dirt ". Asa si cu idea-i de care vorbim acum, cheia nasterii careia ni-o da un ziar din Belgrad.

pierderea în greutate dehradun

Profesorul lorga care era, ca om politic, deputat in parlament, cercetind inscriptia de pe clopot, gasi ca clopotul fusese facut de catre Caraghiorghe, stramosul de curind raposatului rege al Sirbiei Petru I, in a. Atunci, fiind chiar in- sarcinat de guvernul romin, lorga s-a dus la Belgrad in Noembrieca sa ofere regelui Petru, ca dar, acest clopot care, nu se stie prin ce imprejurari, a ajuns in Craiova.

  1. Studii Si Materiale Istorie Medie 07 ()
  2. Renunță la zahăr rafinat pierde în greutate
  3. Studii de cercetare pentru pierderea în greutate
  4. Capsule de slabit forte

Cu prilejul acestei solii a sale in capitala Sirbiei, profesorul -deputat lorga fu obiectul feluritelor atentii, in deosebi din partea. Atentiile azestea le-a des:ris lorga in ziarul sau «Neamn1 rominescm dela 17 Noembrie Intimplarile acestea dela Be'grad au sugestionat, se vede. Nord si ,-Centru, am preconizat, pe temeiul acestor noui rezultate stienti- fice de Istorie veche : Continuarea acestor vechi legAturi cu Sirbii.

Studii Si Materiale Istorie Medie 07 (1974)

Ast-fel ca, acum, dupd ce renunta la vechia -i parere din «Geschichte des rumen. Volkes», anuntA o alta a sa personald : ca Sirbi iar nu Bulgari erau Slavii can, conlo- cuind cu Rominii intre veacurile IV-VII inclusiv, au dat acestora din urma cele mai vechi cuvinte si institutii juridico- sociale 4 săptămâni de reducere în greutate rutină vechi ce au.

Aceasta noua pArere a sa si-a expus-o intAi in Con- ferinta-i, pe care o si tipari in «Neamulrominesc. Spre a se putea vedea aceste erezii, sa reproduc intdi aici din aceasta conferintA.

Dela ei vin localitatile cu numele de Scheia din Moldova, dela ei yin Schell din Brasov, dela ei yin si in alte pArti nume de Aocalitati care derivA din acest vechi nume rominesc pentru Slay. Ca ci neamul sirbcsc, marea semintie sirbo-croata": a locuil mai rietili in regiunile pontice si pe nialul sting al Du- narei, pentru ca, 1,c druid, retce in partite apusene ale Peninsulei Balcanice, intinzinda-se sup.

Nu este o intimplare ca Belgrarl e numele Capita lei Sirbiei : el inseamna. Asemenea numiri de Cetate-Alba, de Bel- grad in slavoneste, se intilnesc, insa, si in alte regiuni dela Nor- dul Dtinarii. Este Cetatea-Alba a noastra dela limantil Nistrului; pe care Polonii o nutneau Bialogrod si pe care 're. Prirr urrnare, intre Belgradul unguresc, intre Belgradul dela vat-- sarea Nistrultii, intre Belgradul din inima Ardealului si Belgradul. Pierde 1 grăsime corporală într o lună, canna Nemtii fi ziceau oCetatea-Alba greceasca.

Grie chisch-Weissenburg este evident o ley. A fost o? Bulgarii au venit in a doua ju- matate a veacului at VII-lea. E interesant sa mentio. Balcanica, lorga aduce in sprijin, ca avind-o mai nainte, o carte :. Duc d'Harcourt, L'Egypte et tes.

Lgyptierts, Pa- risp. Nu e vorba ca acesta e, de a Mel, vechia teorie a nestiintei chiar a unor. Romanil cele caracă cara cauză slim herbal asli vechi cuvinte si uncle institutii slave ale lor, Jorga aduce cateva argumente lingvistice rrroprii ale sale.

karen zoud pierdere în greutate

Mai In Sarbia de astazi, afard de tiriuturile uncle Albanezii au fost vechi stapdnitori ai tdrii, ca si in Bosnia, ma- joritatea numelor topice sunt formate cu urindtoarele sufixe : 1.

Kragujevac etc. Dar acestea, afar de numele de sate colonizate in eni si entica si afard de numele cari se referd la oare-care aspect al naturei sunt numi pe cari de cele mai deseori le intilnim in Oltenia de jos si in Banat. Anume, 1. Litovoi corespunde lui Radivoi, Stanovi etc. Vla- dislav, cu diminutivul bosniac Vlaiko, e numele cneazului Vala- chiei care a ,cucerit Nicopol.

Tihomir, tatal acelui Basaraba care a biruit in Carpati pe regele unguresc Carol Robertaduce.

Arhiva Societăţii Ştiinţifice Şi Literare Din Iaşi, 29, Nr. 01, Ianuarie 1922

Apoi, si Tihomiri nu lipses: in Sirbia. Nestientificitatea acestor argumente be vede dela prima arun- catura de ochi tin cunos:dtor intr-ale Slavisticei 'ea sa arata inc. Boh6ev, V. Zlatarski, Jagi ', St. Novakovie, Sta- nojevie etc.

Precizam de la inceput c sub serbie intelegem servitutea personala, introdusa prin legiuirile din si desfiintat prin patenta imperiala din Regimul austriac face consecvent eforturi de a introduce o ordine in raporturile feudale, de a le scoate din domeniul dreptului privat si a le transpune in cel al dreptului public. Face eforturi de reglementare a sarcinilor feudale, punindu-le de acord cu bunurile supu- sului. In Ungaria eforturile au dus la reglementarea generala din Reglementarea urbarial intir- ziind, la insistentele regimului s-a conceput de guvern una provizorie, publi- cata in limba maghiara sub titlul de Bizonyos Punctumok Certa Puncta, Anumite Puncte in

Aceasta obseryare ml -ar da dreptul nici sd nu dau atentie unei asa pareri si sd tree peste ea ca si cum n-ar fi. Cred, insa, ca trebue sd o analizez, pentru ca ea a apdrut nu numai. De aceea, sd analizam putin acele argumente, ificepind cat Belgrad. Rusii Zi: tot ast-fel.

Bjelgorod, until oral al for de pe tarmul drept al riului Dcnet. Slavii Kagubi, cari sunt din ramura polona si trAesc sL azi pe tarmul Balticei din Germania, numeau la fel.

Tot asa std lucrul cu acele forme de numiri topice ; cdci ele- stint asemenea nu numai la Romini si Sirbi cum afirmi lorga, ci. InteadevAr, au numiri de localitati terminate in ora, oro, nu numai Sirbii, ci si : Rusii s. Bulgarii s.

Au numiri de localitdti terminate in ica, Leg pron. Au numiri de localitAti terminate In ina nu numai.

Sirbii, ci : Rusii s. Terminatia at in Romanist nu e nici de cum sirbeasca gra. Safarik : Slovan. XIV, dar ca inainte era in locu-i intdi caracă cara cauză slim herbal asli un fel de cc, iar inaintea acestuia ca s. Din cele ardtate se vede limpede, ca nici unul din ele nu arata CA erau. Nici de cum nu se poate sustine, dar, ca Sirbi erau iar nu Bulgari acei «Sloveni.

Cunoagerea Slavisticei, pe care lorga nu o posedd, in- vedereazd. Singur naza- lismul s. In Neamul Romanese dela 6 Dec. In ziaru! Safarik: Sebrane Spisy Slov. II, p. Ca: numai Sirbil, caracă cara cauză slim herbal asli dela ei RoLtnii au avut caracă cara cauză slim herbal asli poporani zice lorga.

Dar au avut cnezi fi Slovenii Bulgari Iiraelc : Istorija. Si Arhiva No. L11rom. Ba, poate tot asa de mult, dialectal oakav al sirbo-croatei, care-i vorbit mai ales in regiunile dalmatine, adriatice, ale lliricului vechi si care pdstreazd si astazi cele mai vechi pozitii de accent ale acestei limbi are tin sunet : j consonantic in loc de ace! Acum, cuvintele socotite de toti ca si de lorga a fi cele mai vechi slave ale limbii ro:nine, filtrate in aceasta intre IV-Vii 2 inclusiv, dacd be observam prin aceste 2 criterii cari coostituesc individualitatea sirbei, vedem ca trecind cu vederea nazalismul nici until nu are é sau 6 ori tj in loc de bulgar 3t si nici g sau 6,T ori dj in loc de bulgar ed, ci au numai :s't si zd rum.

Ast-fel, niciodatd nu s-a zis romineste si, cum ne dovedesc vechile texte si cercetdrile dialectate actuale, nisi astazi nu se spune undeva : mole sau motie cu alfabetul croat s-ar scrie niotjeci numai moaste, ni- ciodata n-a fost si nica-eri nu este in limba romind pera salt 1 Cf. Wondrak Vergl. In curind a vol sustine cu Inca alte date si argumente. Nimeni an ar putea sustine stiintificeste, ca grupele le-a format limba romin4 in sagi pe t.