Calaméo - Vii 12 73

Cum de a pierde fat fast adolege girl, Încărcat de

More Mihai Nadin: Astãzi se vesteºte Acad. Farcaº: Spaima de extratereºtri M. Rusu: Enescu ºi pictorul Elie Cristoloveanu A A uzim d de m mai m mulþi a ani c cã, l la n nivel administrativ-e economic, R România trebuie r regionalizatã, c cu j justifi- carea cam n neclarã, t totuºi c cum c cã v verbul cel i imperativ º ºi a antipatic m mie, trebui ie, este conjugat a aici d de U UE.

U Unificatoarea, i inte- gratoarea uni iune promovând f fragmen- tarea pe u un a anumit n nivel, p pentru a a f fi preciºi-o oneºti — — l la p prima v vedere s sunã paradoxal. L La a a d doua p privire n nu m mai sunã a astfel, p pentru c cã o o þ þarã r regionalizatã începe s sã f fie deci s sã s se c comporte c ca o a alãturare d de r regiuni, n nu ca o v voce, ca un s stat n naþi ional, pentru a a f folosi o o sintagmã c care p provoacã u urticarie g globa- list-n nivelatorilor sau c celor c cu m motivãri mai c concret l localizate.

E Eficienþã p prin r regionalizare p pe domenii, f fãrã r regionalizare g geograficã, fãrã c capitale º ºi n nume d de r regiuni. M Mai a ales cã, î între t timp, î în E Europa c cea u unitã din multe p puncte d de v vedere, s slavã D Domnului naþiunile î încep s sã-º ºi r reafirme i identitatea, fãrã c ca a asta s sã cum de a pierde fat fast adolege girl dãuneze f fatal c construcþiei continentale c ca a atare.

Eficienþa cum de a pierde fat fast adolege girl este c clarã ºi pentru E Europa! I Iau l literatura c ca s studiu d de c caz, e este cazul c cel m mai s semnificativ-a acut. P Puzderie de s scriitori, c cãrþi, r reviste, a asociaþii, e edituri, cenacluri, f festivaluri, d diplome, b bloguri — — mai t toate a acestea e existând î în p paralel, orizontal, î într-o o c confortabilã i ignorare reciprocã.

L La d distanþã d de un d deal s sau o o v vale s se cum de a pierde fat fast adolege girl întâmplã lucruri i culturale c care n nu s se º ºtiu u unele p pe a altele, multe d dintre e ele d de t toatã c cinstea.

C Cu atât m mai m mult n nu s se a aude, n nu s se v vede la d distanþã d de o o j jumãtate d de h hartã Când s sã m mai p participi l la t toate, c când s sã mai c citeºti t tot lucruri sănătoase pentru a pierde în greutate ce s se s scrie când t tu î însuþi eºti o ocupat c cu s scrisul, n nu-i i a aºa? R Revis- tele literare º ºi-a au f format în m mod o organic, firesc, d departe d de m mine g gândul d de a a f face procese d de i intenþie g grupuri c compacte, destul d de b bine d definite, c care m mai m mult s se rãsfoiesc ºi s se p premiazã r reciproc sau în i interior d decât s se c citesc.

E E a adevãrat, a au loc z zile-a ale-r revistei, f festivaluri, c colocvii, întâlniri, l lansãri d de c carte, c concursuri — — multe, d dar s sunt e ele d destule? N Nu s sunt º ºi nu v vor f fi n niciodatã, n nici n nu c cred c cã m mai e p posibil s sã f fie v vreodatã destule. Secolul e d douãzeci ºi u unuv vorba u unui c cântec Reproducerea oricãrui articol se face numai cu acordul autorului ºi precizarea sursei. Toate-s s v vechi º ºi n nouã t toate E ra u un o obicei î înainte, c ca D Domnul, î în a ajunul de a a s se u urca cum de a pierde fat fast adolege girl pe t tron, s sã s se î închizã î în zidurile u unei v vechi m mãnãstiri º ºi s sã t treacã, într-o o r reflecþie d de z zile î întregi, î în r revistã t trecutul þ þãrii ºi a dieta de slabire sanatos s strãmoºilor, c ca, f faþã c cu z zgomotul a asurzitor a al actualitãþii, s sã-º ºi d deschizã u urechea s sufleteascã î în liniºte º ºi î în t tãcere l remediu de slabit cu ghimbir t trecutului.

E Existã î încã î în manuscris o o c carte r româneascã n numitã Ceasorni icul Domni ilor care c cuprinde î în m mai m multe v volume a atât înfãþiºãri d din v viaþa t trecutului c cât º ºi n norme d de v virtute ºi î înþelepciune.

GRAFFITISTA

E Era g grea î în a adevãr s sarcina u unui Domn î în z zilele v vechi, c care î împreuna î în e el a adeseori toatã r rãspunderea º ºi t toatã s suveranitatea n naþionalã, ºi e ei e erau p prea b buni c creºtini º ºi p prea b buni p patrioþi pentru c ca m mãrimea m misiunii l lor p pe p pãmânt sã n nu l le a atingã s sufletul î într-u un c chip d dureros. Astãzi n naþiunile º ºi-a au r reluat s suveranitatea, demosul cu c clasele l lui d diferite, c cu g grupurile l lui de i interese d determinã v viaþa p publicã; s suveranul e m mai m mult u un r regulator a al m mecanismului s statului, nu u un s suprem e element d de c control.

Demosul e este î însã a adeseori u un s suveran nestatornic, i inexperient, l lesne c crezãtor; p preocupaþiuni zilnice º ºi a absorbirea v vieþii l lui î într-u un v vecinic p prezent, negândirea l lui n nici l la t trecut, n nici l la v viitor, l lesniciunea de a a-i i d distrage a atenþia p prin s serbãri p publice, p prin întreprinderi h hazardate, p prin e expediente f factice, îl f fac a adesea i impropriu d de a a g gândi m mai adânc a asupra u unei c cestiuni d de i interes p public, îl f fac a accesibil p pentru f fraza m mare º ºi s surd pentru a adevãr.

D De a aceea e e b bine d dacã o ochi sobri, c care d disting m mãreþia î înscenãrii d de însuºi f fondul p piesei c ce s se j joacã, î îi a atrag atenþia a asupra a acestui d din u urmã, p pe c când simþurile l lui s sunt u uimite d de p partea d decorativã a v vieþii p publice.

Dacã d dar, î în a ajunul f frumoasei s serbãri d de încoronare, l lãsãm t tonul p polemic d de o o p parte, totuºi l lucrurile c ce n ne v vin î cum de a pierde fat fast adolege girl m minte n nu e este partea d decorativã c cu c care s se î încheie e era de l la 1 º ºi p pânã a astãzi, c ci f fondul a acestei ere.

Astãzi d datoria cum de a pierde fat fast adolege girl publicã e e º ºi m mai m mare, cheltuielile º ºi m mai m mari. A Acestea a au c crescut în c cei d din u urmã c cinci a ani c cu 3 34 l la s sutã. Cifrele a au a avantajul d de a a p prezenta scheletul u unei s situaþiuni. O Oricât d de s sedu- cãtoare a ar f fi modalități de a vă ajuta să pierdeți greutatea mai repede hainele c ce s se a aruncã a asupra lui, c cu o oricâte v vorbe m mari a am î îmbrobodi adevãrul, î în f faþa u unui s schelet d de c cum de a pierde fat fast adolege girl n ni se i ia a albeaþa d de p pe o ochi º ºi v vedem c cã p partea decorativã a ascunde f foarte r rãu r ruina s societãþii române.

Dacã a am c considera l lanþul d de c cauze c care preced s sau l lucreazã p paralel c cu a acest t trist rezultat f final, t tabloul n nostru a ar p primi c colorile triste a ale d decreºterii p populaþiei d din c cauza mizeriei º ºi d demoralizãrii, a ale s stingerii meseriilor i indigene º ºi s suplantãrii l lor p prin produse s strãine, a a d decãderii c calitãþilor f fizice ºi i intelectuale a ale r rasei r române c chiar.

P Pe d de a altã parte, a am t trebui s sã a arãtãm c cum þ þara n noastrã s strã- veche n nu m mai e e p patrie, c ci u un o otel m mare, î în c care un m milion d de s strãini d din c câteºipatru u unghiurile l lumii îºi d dã rendez z-v vous.

I atã c ceea c ce, î în f faþa m marelui a aparat a al proclamãrii I Independenþei º ºi a a t tuturor succeselor f formale c cu c care s se î împãuneazã atât d de m mult o oamenii d dirigenþi, n ne s strânge i inima cu a adevãratã d durere. Am v voi î în a adevãr c ca s serbarea c ce s se p pregãteºte sã t trezeascã î în i inima o oamenilor n noºtri d de s stat sentimentul a adevãrului, c ca o o p pornire m mai g generoasã sã p pãtrunzã i inima l lor, c ca s sã s cum de a pierde fat fast adolege girl c convingã c cã n numai partea d decorativã a a v vieþii p publice n nu e e s suficientã pentru a a p pune c capãt s suferinþelor r reale a ale u unui p popor.

O d dorim a aceasta, f fãrã a a o o s spera. T Tonul c ce-l cum de a pierde fat fast adolege girl þ þin f foile guvernamentale, c credinþa o oarbã c cãreia v vor s sã-i i d dea naºtere, c cã þ þara m merge f foarte b bine î în t toate, n ne f cum de a pierde fat fast adolege girl din c contra a a c crede c cã n nicicând n nepãsarea p pentru binele c comun º ºi p pentru s soarta p populaþiunilor producãtoare a a a acestei þ þãri n nu a a f fost m mai m mare.

Nu i invidiem p pe n nimenea p pentru s succesele l lui diplomatice º ºi p politice, b buni-b bucuroºi l le a acordãm oamenilor d de l la p putere î închipuirea m mare c ce º ºi-o or f fi fãcând d despre e ei î înºii î în a asemenea z zile.

C Creazã-s se mari, c creazã-s se g genii politice m menite a a d deter- mina s sorþile E Europei; d dar prin t tãmâia c ce º ºi-o o a aprind ei s singuri, î împreunã cu m mulþimea l lesne crezãtoare, a aibã ºi a adevãrul p partea l lui, o p parte m micã, n neîn- semnatã, n nebãgatã în s seamã d de z zgomotul muziciei º ºi d de l lumina fãcliilor, d de s strigãtele de b bucurie, d dar o o p parte esenþialã º ºi s salutarã.

Adesea m manifestãrile intensive d de b bucurie lasã î în s suflete u un g gol neînþeles, m momente în c care o omul î îºi s simte izolarea º ºi n nimicnicia. În a acele m momente, a ade- vãrul b batã c cu d degetul la p poarta c conºtiinþelor ce a au r rãspunderea s stãrii de l lucruri º ºi a arãte-l le calea a adevãratei m mântuiri.

Ti impul, 10 m mai 1 Î n a adevãr n numai interesarea t tuturor puterilor a apusene pentru l libertatea a absolutã de n navigaþiune este m mijlocul de-a a î înlãtura pânã l la u un punct o oare- care r rivalitatea politicã º ºi economicã c ce existã d de a atâta timp î între d douã mari p puteri, Rusia º ºi A Austro- Ungaria, a atât p pe þãrmii D Dunãrii, cât º ºi î în p privirea dezvoltãrii ulterioare a a raporturilor d dintre p popoarele b balcanice.

A A a admite preponderenþa u uneia d din e ele î înseamnã d din c capul locului a a a atinge s susceptibilitatea c celeilalte º ºi a a d da raporturilor p pacifice º ºi n normale d de p pânã a acum u un caracter d de t tensiune c care, î într-u un m moment d dat, a ar fi m mult m mai p periculos p pentru m micile s state d de l la D Dunãre decât p pentru a acei v vecini c care, a aproape e egali î în p putere ºi i importanþã p politicã, a ar a afla p poate l la u urmã m mijlocul de-a a-º ºi a acorda i interesele î în d detrimentul e existenþei proaspetelor f formaþiuni d de s state d de p pe m malurile Dunãrii.

Þ Þinându-s se î însã p pururea v viu i interesul puterilor a apusene, a atât p pentru l libertatea n navigaþiunii Dunãrii, c cât º ºi p pentru e existenþa s statelor r riverane, amândouã p puterile m mari, c care p prin a apropierea l lor tind a a a avea u un c cerc d de i influenþã l legitimã î în O Orientul Europei, a ar g gãsi î în c cooperarea p pairilor l lor o o g garanþie îndestulã p pentru m menþinerea i influenþei l lor a actuale, iar s statele þ þãrmurene u un s sprijin î în c contra l lãrgirii din c cale a afarã a a a acelor i influenþe.

I nteresul s statelor a apusene e este a aºadar un e element m modelator p pentru t tendinþele de p predominare c care s se d dezvoltã d din d douã laturi î în R Rãsãritul E Europei.

Iatã c ceea c ce a a v voit T Tractatul d de l la B Berlin, i iatã în t trãsurile c cele m mai g generale p politica n naþionalã ce a ar t trebui s s-o o u urmeze u un g guvern R Românesc.

Noi c credem c cã, c cu o oarecare b bunãvoinþã r recipro- cã, i interesele m mari a cum de a pierde fat fast adolege girl p puterilor º ºi c cele l locale a ale statelor þ þãrmurene s sunt a armonizabile º ºi c cã t tocmai preponderanþa e exclusivã a a u unora e e s stricãcioasã u unei asemenea a armonii. P Pân-a acum a a r rãmas c cel p puþin dovedit c cã a aceastã a armonie e e f favorul º ºi a a u unora ºi a a a altora, î încât p pãrãsirea t terenului d de d drept c creat de T Tractatul d de l la B Berlin a ar d da p poate n naºtere u unor complicaþiuni p pe c care s statele m mici d de l la D Dunãre ar t trebui, î în i interesul l lor p propriu º ºi b bine î înþeles, dați câteva sfaturi pentru a pierde în greutate l le e eviteze c cât s se p poate d de m mult.

Pierzi în greutate prin răceală d de a aur s sau t trecutul m maculat? Cliºeul acesta al trecutului de aur ºi al prezentului decãzut nu este unul inedit, el traversând întreaga istorie a umanitãþii. Prin urmare, era vorba doar despre o ches- tiune de percepþie, de perspectivã cronologicã ºi de interpretare.

Sunt ºi gânditori români care nu sunt dezamãgiþi de trecut neapãrat din pricina miturilor noastre naþionaliste ºi etnocentriste, ci din cauza proiectãrii valorilor de-acum asupra societãþilor ºi indivizilor de odini- oarã. Pentru aceºti apãrãtori fervenþi ai drepturilor universale ale omului, ai mediului înconjurãtor nepoluat, ai egalitãþii dintre sexe, ai nediscriminãrilor pe orice fel de criterii, lumea româneascã de demult este demnã numai de dispreþ, desconsiderare ºi vehementã condamnare, fiindcã aceastã lume admitea ºerbia ºi robia, antisemitismul, macula natura, prigonea minoritãþile etnice ºi sexuale, accepta pedeapsa capitalã, tragerea în þeapã etc.

Cu alte cuvinte, atunci era moral sã fii precum Eminescu, ºi nu precum ONU, cu un secol mai târziu! A respinge azi aceste lucruri de epocã sau a le condamna în contextul lor este ca ºi cum l-am considera prost pe Iulius Caesar fiindcã tae bo pentru a pierde în greutate rapid ºtia sã acceseze Internetul!

cum de a pierde fat fast adolege girl cât de multă pierdere în greutate este rapid

Aproape 15 ani la rând am fost, aproape în fiecare varã, umblând pe jos baºca autostopul cu camioanele, când distanþele erau prea mari peste tot în þarã. Am descoperit ceea ce în anii aceia era fie þinut sub cheie — biserici, mãnãstiri, locul în care se nãscuserã unii dintre cei pe care regimul îi dorea uitaþi — sau ceea ce trebuia evitat: Crãciunul ºi Paºtele în satele din Oltenia, din Maramureº, din Moldova, sau tradiþiile din satele Transilvaniei.

Am fost cu cortul, cãrând câte un rucsac de peste 20 de kilograme, am gãtit, uneori sub lumina lunii, alteori la câte un asfinþit de soare… ªi am purtat discuþii la nesfârºit, fãrã autocenzura care ne fãcea uºor ridicoli în viaþa cea de toate zilele, despre tot ºi toate. Bujor Rîpeanu, un prieten devenit frate, acum un recunoscut istoric al filmului românesc dar nu numai fusese ºi continuã sã fie sufletul acestei aventuri.

cum de a pierde fat fast adolege girl pierderea de grăsimi în limba spaniolă

Omul cu hârtile ºi cu itinerarele. Când am ajuns în satul din Maramureº în care, în vara anuluiam ridicat pentru prima datã corturile, puþini auziserã de el. Era Sãpânþa. Întâm- plarea a fãcut sã înnoptãm la un þãran mai în vârstã, Stan Ion Pãtraº.

cum de a pierde fat fast adolege girl pierderea în greutate de pierdere inch

Puþinul pe care îl avea l-a împãrþit cu noi. Avea doar o rugãminte, care nici mãcar nu era a lui. Fata lui, probabil de ani, avea sã ne spunã. N -a am f fost d de f faþã când s-a inventat aparatul de fotografiat.

Niepce e autorul, Le Gras în Burgundia e locul ºi e anul. A foto- grafia a însemnat a scrie ºi, prin extensie, a desena cu luminã. Fiica lui Stan Ion Pãtraº m-a proiectat în trecut: voia sã fie pingãlitã. În limbajul Maramureºului, asta însemna sã fie dese- natã în luminã, fotogra- fiatã.

Pingãliturã era vorba pentru mâzgãlealã.

Aproape ca în vremea lui Niepce, cu de ani în urmã. Timpul se oprise pe acele meleaguri ºi a stat încremenit pentru o perioadã lungã. Numele unor localitãþi, precum cele din jurul sa- tului Deseºti, corespun- deau unei patronimii poetice.

  1. За нежелание явиться на терминацию.
  2. (PDF) GRAFFITISTA | adina gatea - ovidiusebezan.ro
  3. Trenbolonul arde burta gras

În Surdeºti ne-au permis sã gustãm þuica de cireºe pe care o fãceau încã nu era vremea prunelorcu condiþia sã o luãm cu încetul, de la partea de jos a cazanului de jinars ºi apoi în sus pe alambic. Nu ne-am dat seama, tot gustând din ceaºca de aluminiu oxidat pe care o treceam de la gurã la gurã, cât alcool am ingerat.

Ca sã ne trezeascã din beþie.

D ar n n-a am i intenþia sã-mi scriu aici memoriile. Mai curând, sã celebrez un dar care se cheamã sentimentul apartenenþei. Fãrã el e greu sã trãieºti într-o lume care se vrea globalã ºi uniformã.

Satul devenise scena unui ritual imposibil de uitat, amestec de obiceiuri pãgâne ºi religie. Copiii, fãrã excepþie în opinci, în straiul lor tradiþional, colinde într-o limbã de dincolo de prezent, nucile ºi merele dãruite colindãtorilor flãcãi, bãtrâni, fete ºi bãieþiºi, mai ales, sarmalelele fierbinþi, scoase din butoiul uriaº în care fierbeau de câteva zile — totul devenit o poveste exprimatã în limba sacrã de gesturi ºi acþiuni greu de înþeles dacã nu erai nãscut sub semnul lor.

Deodatã, totul iluminat, nu cu reflectoare electricitatea în Maramureºul acelor ani nu ar fi ajuns nici pentru un reflector! Atunci c chiar n nu-m mi dãdeam s seama d de c cât d de p periculos i ideologic p poate fi d donchijotismul.

Dinsemneazã ºi o rubricã lunarã în ediþia româneascã a revistei Cosmopolitan, tratând cu umor ºi cu sinceritate problemele cu care se confruntã fetele singure, aflate în cãutarea marii iubiri. Diana a obþinut primul job în presã la vârsta de 13 ani, participând, în paralel, la diferite concursuri de creaþie literarã din þarã ºi din strãinãtate. Înainte de a decide sã se dedice în totalitate scrisului, a studiat Diplomaþie ºi Relaþii Internaþionale în Statele Unite ale Americii, efectuând stagii profesionale în cadrul mai multor organizaþii internaþionale din Marea Britanie, Elveþia, Austria ºi Olanda. Website: www. Agnes Keszeg.

L Lucru c care m mi s s-a a r relevat, î însã, cu a asupra d de m cum de a pierde fat fast adolege girl, c ceva m mai t târziu, a atunci c când m-a am a aplecat c cu m mai m multã a aplicaþie a asupra m miturilor fondatoare a a c ceea c ce a am p putea n numi s spiritua- litatea e europeanã, d de l luat t temeinic î în s seamã la c ceasul î în c care E Europa n neguþãtorilor º ºi policaºtrilor s scârþâie b biniºor p pe l la î încheieturi.

Mituri f fondatoare d dintre c care c cel p puþin u unul, Meºterul M Manole, s s-a a z zãmislit, î în d dimensiunea sa m miticã, a aici, l la p porþile O Orientului, u unde pas tout e est p pri is à à l la l légère. Aici, î în a acest a areal în c care p pânã º ºi n nasurile s subþiri, î întoarse c cu sastisitã d distincþie d de l la p plebeea d duhoare mioriticã, î îºi p pot r regãsi b boiereasca l lor s stare în p parfumul cum de a pierde fat fast adolege girl izvorât d din c cãþuia u unei m monastiri în c care O Omul º ºi D Dumnezeu î îºi d dau m michelan- geolesc m mâna î întru j jerfa p prin c care s se întemeiazã l lumea.

Dar s sã n ne î întoarcem l la Q Quijotele n nostru, la a arhetipul p puritãþii e existenþiale, l la a acest a autist sui-g generis, p pentru c care l lumea n nu f funcþioneazã decât î în o orizontul i imaginarului, a arhanghel a al onoarei º ºi u umil s slujitor a al f feminitãþii º ºi i iubirii absolute. T Titlul a ar f fi t trebuit s sã f fie al î întregului v volum î în c care î îl i inserasem, d dar c care, din m motive l lesne d de î înþeles, a a r rãmas d doar a al c ciclului în c cauzã, º ºi a acesta b bine j jumulit d de c cenzura v vremii, iar c cartea a avea s sã s se c cheme s simbolic Recurs l la si ingurãtate.

Î Înþelepciunea n nu e e d decât trecerea d de l la e e p posibil l la e e i imposibil, d de l la i infinitate la l limitã. E Ea p presupune l legea º ºi l legea î înseamnã sfârºitul c creaþiei. C Când D Dumnezeu o ori n natura a a s stabilit legea, c creaþia a a î încetat.

Diana Florina Cosmin Povestile Unei Inimi

C Ceea c ce u urmezã e e d doar seria. S Sã-l l i iubim, a aºadar, p pe D Don Q Quijote a a c cãrui sfântã n nebunie s stã î în a a s sparge z zidurile « «înþelep- ciunii»! F Fiindcã a a f fi î înþelept n nu î înseamnã a a v vieþui între z zidurile c convenienþelor, c ci a a i iubi o oamenii! S Sã c crezi m mereu cã s se m mai p poate f face c ceva. C Cã O Omul n nu e e p pierdut, cã l libertatea l lui e existã î în c ciuda t tuturor p presiunilor ºi a a f fricii, c cã s se m mai p poate r regãsi d de s sub m mormanul sfãrâmãturilor t tuturor m miturilor.

D Don Q Quijote, i iatã Christul a acestei e epoci, s singurul p posibil. C Ca º ºi a acesta, el r rãspunde n nevoii u umane d de a absolut º ºi, c ca º ºi î în c cazul acestuia, s soluþia s se p plaseazã î în i idealitate.

Î Între c cer ºi s speranþa î în s speranþã, c cea de a a d doua, d deºi m mult m mai t tragicã, este c cel p puþin o omeneascã, r realã ºi p posibilã. I Intrat î în lumea m miracolului, p pentru S Sancho nu m mai e existã î întoarcere. L Lumea lui e este d de a acum l lumea i iluziei º ºi speranþei n nesfârºite, l lumea c cea fãrã d de m moarte, î în c care u unica nebunie e e a aceea d de a a n nu c crede nimic a altceva d decât c ceea c ce o ochiul minþii t tale h hotãrãºte c cã e este!

H Hai, n nu m mai f fi l leneº º ºi scoalã-t te o odatã d din p patul ã ãsta s sã m mergem l la c câmp îmbrãcaþi î în p pãstori, p precum n ne-a am î înþeles; p poate c cã dupã v vreun t tufiº o om d da º ºi d de d domniþa D Dona D Dulcinea, dezlegatã d de v vrãji, º ºi a apoi, d dacã o o s s-o o v vezi, a asta o s sã f fie d de a ajuns c ca s sã t te t tãmãduieºti.

Asta î îi s spune S Sancho s stãpânului s sãu g golit d de s sine însuºi, p predându-i i, î în p pragul marii t treceri, l lecþia î învãþatã de l la e el. I Iar d dacã c cineva s s-a ar sumeþi º ºi î încumeta l la t truda unui a alt r roman d donquijotesc, acela n nu a ar f fi r rescrierea ad li itteram a l lui B Borges, c ci r romanul lui D Don S Sancho d de l la M Mancha.

Desigur, m mintea t ta î înþeleaptã, s socotind cum de a pierde fat fast adolege girl între u urechile mãgarului v valoarea l loviturilor d de c ciomag c cãpãtate î în slujba n nebuniei m mele î în p preapuþinii g galbeni î încredinþaþi þie s spre v veºnicã î întrebuinþare, t te-a a f ferit d de p primejdia înþelegerii c capcanei î în c care t te a atrãgeam.

O Odatã înþeleasã s simplitatea v vicleniei c cu c care t te a ademeneam în n niºte a aventuri c care n nu t te p priveau, a aceastã p posibilã ipostazã a ar f fi d dispãrut. P Pentru c cã n n-a ai m mai f fi c crezut. Scepticismul, c care h hrãneºte p puterea c credinþei, a ar f fi fost î înlocuit d de l logica r rece a a e evidenþei, a acest a adevãr fãrã a adâncime c care e e m moartea g gândului º ºi m mai a ales a m metaforei, a a p poeziei.

The Best Way To Use Yogurt To Lose Belly Fat In 7 Days !!

U Slabim sanatos p posibilitate d de a a r rãmâne poet — — c chiar f fãrã s s-o o º ºtii — — e era î îndoiala c care s se j joacã, fãrã s sã b bagi d de s seamã, c cu î închipuirea t ta, c care t te f face sã n nu f fii s sigur d de c ceea c ce v vezi º ºi a auzi, î întãrindu-t te mai a apoi î în c credinþã.

C Condiþia p poetului, S Sancho, s stã între î îndoialã º ºi c credinþã. C Credinþa î în m marele a adevãr al o omenescului º ºi f frumuseþii, p prezent î în t toate c cele, dar i imposibil d de d definit, c care t transpare î în m mulþimea întruchipãrilor a aºternute p pe p pagina a albã, s semãnân- du-i i º ºi f fãrã s sã-i i s semene v vreodatã, s sâmburele în c care c credem.

Calaméo - Diana Florina Cosmin Povestile Unei Inimi

P oeþii m mi s se p par, S Sancho, a a î înþelege cu a adevãrat l lumea. P Pentru c cã o o c cunosc, o î înþeleg c cu i inima, o o s simt a aºa c cum e este, nu a aºa c cum a ar « «trebui» s sã f fie, c cum a ar v vrea u unii ºi a alþii s sã f fie. În f fond, c ce p practicã º ºi c ce î îi p predã î în f fiece z zi D Don Quijote b bunului S Sancho a alta d decât p poetica e existenþei, viaþa î în i idealitatea c condiþiei u umane, m mereu p presupu- sã, d dar n niciodatã a ajunsã?

N Nu, r rostit în f faþa c celor c care v vor s sã p pãrem a altfel d decât s suntem, sã f fim a aºa c cum a ar v vrea e ei. L Lecþie p pe c care d dupã l legile quijoteriei, S Sancho o o î învaþã c cu r raþiunea i inimii º ºi m mã tem º ºi s sper c cã o o v va p practica c cu n nesmintita c credinþã cu c care º ºi-a a u urmat î învãþãtorul î în c ceea c ce l lumea numeºte n nebunie º ºi c care, î în f fapt, n nu e e a altceva d decât iubire d de s semeni.

Q Quijoteria, s sunt c convins, e este endemicã º ºi r recidi-v veazã, s spre n norocul u umanitãþii, ori d de c câte o ori v vârsta d de f fier î îºi r reinstituie d domnia.

Calaméo - Vii 12 73

O variantã a acestei supralicitãri a trecutului este adaptarea sa dupã criterii protocroniste, conform cãrora românii nu au avut numai un trecut imaculat, demn de laudã, glorios ºi înãlþãtor, dar au fost ºi primii în toate, nu s-au lãsat influenþaþi, nu au trãit în simbiozã cu alte popoare, nu s-au amestecat, ºi-au fost mereu suficienþi lor etc.

Pandantul unei astfel de abordãri — care nu a putut ignora complet relele, neîmplinirile, eºecurile — este punerea nenorocirilor din trecut ºi din prezent pe seama altora, a strãinilor care ne-au asuprit, care au uneltit permanent contra noastrã, care s-au împãunat cu meritele noastre, þesând un fel de complot universal, în urma cãruia suntem margi- nalizaþi, nedreptãþiþi, condamnaþi pe nedrept.

De câte ori nu ni s-a întâmplat sã fim abordaþi cu teme precum începuturile istoriei la Dunãre ºi la Carpaþi, scrierea de pe Mureº mai veche decât cea sumeri- anã, neamul traco-dacilor ca fiind cel mai numeros ºi mai glorios din antichitate pânã astãzi, postura romanilor de a învãþa latineºte de la daci, care — doar chiar un fost consilier al papei ar fi afirmat-o!

Teme întregi ale trecutului naþional ºi universal erau obturate, ocolite, cosmetizate, falsificate de-a dreptul. Fireºte, astãzi nu se mai fac astfel de exagerãri ideologice sau legate de cultul personalitãþii, dar filonul protocronist, pornit efectiv prin cartea Dacia preistoricã a lui Nicolae Densuºianu, altminteri un istoric autentic ºi un merituos editor de documente ºi nu numai!

Glorificarea ºi demonizarea trecutului au alternat ºi, de eco subțire e iptensione, au coexistat mereu în cadrul opiniei publice, care nu percepe, de regulã, istoria în funcþie de cercetãrile specialiºtilor, ci în raport cu propria sensibilitate, cu propriile dorinþe, aspiraþii, visuri.

cum de a pierde fat fast adolege girl eco subțire epheky uboczne

Regimurile democratice predispun la astfel de receptãri variate, la interpretãri în chei diferite, la o paletã largã de reconstituiri ale trecutului.