Câștigând grăsime

Fâie de ardere a grăsimii creșterea urinării

Asociat sau nu argilei sau chirpiciului, lemnul domină acolo unde geografia şi tradiţia îi favorizează - c" folosirea: în Picardia, în Champagne, în ţinutu-- rile scandinave şi moscovite, în ţinuturile renane, şi pretutindeni unde o anume întârziere ajută la menţinerea lui. La Moscova, casele de lemn prefabricate pot fi montate în cîteva ore sau deplasate acolo unde vrea cumpărătorul Pădurea omniprezenta, stăpînă a spaţiului şi peisajului, îşi impune şi oferă serviciile.

De ce să cauţi aiurea?

La un ,colţ al temeliei se înalţă patru prăjini for- mînd muchiile unei piramide trunchiate, întreţesute cu crengi spoite cu lut, ca să slujească de coş pen- tru fumul unui cuptor zidit înăuntru". Mobila lor constă doar din cîteva rogojini pe care se întind ca să doarmă sau ca să mănînce Aceste imagini se mai pot vedea, şi astăzi încă, în multe regiuni din India: casa rămîne dramatic de neîncăpătoare, fără vatră, fără ferestre,- uli- cioara satului e plină de vitele care nu cunosc grajdul.

Cîteodată pereţii sînt numai din nuiele, cu o tencuială de lut. Acoperişurile sînt de paie mai toate, cîteodată de iarbă. Odăile sînt despărţite printr-un fel de zăbrele şi tapisate cu hîrtie lată pe care se văd chipuri de divinităţi sau şiruri de sentinţe morale. Mode lul casei actuale aminteşte aceste vechi descrieri, în simplitatea sa, el este un dreptunghi îngust, în cel mai bun caz două sau trei dreptunghiuri, aşe zate în acest caz în jurul unei curţi pe care o în chide un zid.

Către curte se deschid uşile şi, cînd există, ferestrele. Cu toate acestea, fie de cărămidă, fie de pă- mînt, casa se sprijină aproape totdeauna pe o armătură de lemn.

Dar lemnul este rar, mai ales în nordul Chinei atît de golaş, şi aprovizionarea cu lemn pentru o. Această relativă trăinicie a echipamentului chinezesc este oare dovada trăiniciei economiei rurale a Chinei, a vieţii sale profunde?

Islamul construieşte şi el din materiale solide.

cum pierdeți greutatea rapidă în 2 săptămâni

Iar cavalerul Chardin, cu minuţia sa care, rînd pe rînd, captivează şi plictiseşte, ne arată cum stau lucrurile, de pildă în Persia, al cărui ob- servator fără egal a fost, cu dragoste şi entu- ziasm.

Cu toate că piatra nu lipseşte, în Persia domneşte cărămida: pe cant sau pe lat, ea răs- punde tuturor cerinţelor, cu atît mai mult, cu cţt bolţile care încununează casele sînt şi ele din zidărie.

cum de a măsura pierderea în greutate destul

Numai marile edificii au, cîteodată, pîa- 3 fonul aşezat pe coloane sau pilaştri de lemn. Dar fie că sînt arse, roşii şi tari ele valorează în acest caz un scud sutafie ,că sînt numai uscate la soare iar preţul nu mai este decît de la doi pînă la trei soliaceste cărămizi sînt un mate- rial fragil.

Fernand Braudel - Structurile Cotidianului (Vol. 2)

Şi, dacă moştenesc o casă, săracii ca şi bogaţii pre- feră în general să o dărîme şi să-şi reconstru- iască o alta, a lor Se vede bine. Cea mai fragilă locuinţă este tot cortul no- mazilor. Materialul din care este făcut variază pîslă, ţesătură de păr de capră sau cămilăforma şi proporţiile de asemenea. Dar obiectul fragil traversează secolele.

Necesitate sau lîpsă de altceva mai bun? Este de ajuns o conjunctură, un prilej pentru ca nomadul să se sedentarizeze şi să-şi schimbe locuinţa: aşa cum a făcut-o pe o anume scară, fără îndoială, la sfîrşitul Impe- riului roman; tot aşa, mai sigur încă, pe vremea cuceririlor turceşti şi a sedentarizărilor autoritare care le-au însoţit în Balcani; ca în Algeria co- lonială de ieri şi ca în toate ţările Islamului de astăzi.

cum să pierzi drastic grăsime drastic

Cunoaştem dinainte cele două mari categorii de case pe care le putem întîlni prin lume: cele ru rale, cele urbane. Primele, evident majoritare, mai mult adăposturi decît ,case, destinate nevoi lor elementare ale oamenilor şi animalelor do mestice, fâie de ardere a grăsimii creșterea urinării esite foarte greu unui occidental să îşi imagineze, în realitatea lor zi de zi, aşa cum erau ele altădată, locuinţele rurale ale Islamului şi ale Asiei.

Aici ca şi în alte domenii, continen tul privilegiat din punctul de vedere al cunoaş terii istorice este Europa. Şi încă privilegiul este foarte limitat.

56 moduri de a pierde greutatea pentru totdeauna

Casa ţărănească europeană nu apare, ca să zicem aşa, în documentele literare. Cutare descri- ere clasică a lui Noel du Fail nu este decît schiţa fâie de ardere a grăsimii creșterea urinării a unei case bretone de pe la mijlocul se- colului al XVI-lea2â.

La fel, cutare descriere a unei gospodării fineze de lîngă Sankt Petersburgde o precizie totuşi destul de rară: iată grupul de cocioabe de lemn, cele mai multe pă- răginite, care o compun; locuinţa, o simplă odaie afumată, două grajduri mici, o baie saunaun cuptor pentru uscat griul sau secara. Mobi- lierul?

id pierde greutate dar urăsc pierderea

O masă, o laviţă, o oală de tuci, un ceaun, o putină, o căldare, butoaie, hîrdaie, blide de lemn sau pămînt, un topor, un hîrleţ, un cuţit de tocat varză Din desenele şi tablourile pictorilor aflăm de obicei ceva mai mult, fie despre fizionomia unor sate întregi, fie despre interiorul caselor încăpă- toare, în care oamenii şi animalele trăiesc îm- preună. Aflăm şi mai mult, cercetînd atent re- gleaiemările cutumiare privind construcţiile să- teşti.

Aceste reglementări ne dau informaţii şi despre chipul în care se împănează rogozul, stuful sau paiele la coama acoperişului; despre pietrele care, la munte, ţin şiţa, ca să nu o ia vîn-tul; despre pericolul relativ mic de incendiu pe care-1 prezintă acoperişul de paie expus multă v reme intemperiilor; despre excelentul îngrăşă-mînt pe care-1 furnizează de altfel orice acoperiş vechi de paie atunci cînd este înlocuit; des-P r e hrana pe care o poate el oferi vitelor în vreme de foamete ca în Savoia în secolul al 5 AVlH- lea 29; despre chipul cum se îmbină lem- nul şi argi'la.

Piaţa satului, zidul care înconjoară ansamblul caselor, fortă- reaţa care este de atîtea ori chiar biserica, apro- vizionarea cu apă rîu, fîmtînă, puţîmpărţirea spaţiului gospodăriei ţărăneşti, între locuinţa oa- menilor, adăpostul animalelor şi hambarul pen- tru recoltă, reprezintă tot atîtea detalii cunos- cute.